
Administrator
Data inscrierii: 11/Mai/2008
Mesaje: 14
|
Parkour (uneori abreviat pk sau l'art du deplacement) este o activitate cu scopul de a te deplasa dintrun loc in altul cat mai eficient si fără întârziere posibil, folosind in principal abilitatile corpului uman. Este menit sa ajute la depasirea obstacolelor, care poate fi indiferent ce element al mediului inconjurator- de la banci si pietre, la balustrade si ziduri de beton- si poate fi practicat atat in mediul urban cat si rural. Practicantii de parkour sunt deseori numiti traceuri. Fondat de David Belle in Franta, parkour se concentreaza pe practicarea miscarilor eficiente pentru creșterea trunchiului si mintii individului pentru a fi capabil sa depaseasca obstacolele in caz de urgenta
Parkour e o activitate fizica greu de definit. Nu este un sport extrem, ci o arta sau disciplina ce seamana cu auto-apararea din artele martiale. Conform lui David Belle "aspectul psihic al parkour-ului este depasirea tuturor obstacolelor din calea ta asa cum ai face-o intr-o urgenta. Vrei sa te misti in asa fel incat, cu orice miscare, sa parcurgi o distanta cat mai mare fata de cineva sau ceva, fie ca vrei sa scapi de ceva sau sa ajungi undeva". Astfel, in fata unei confruntari ostile cu o persoana, vei fi capabil sa vorbesti, lupti sau sa fugi, parkour este o forma de a te antrena pentru lupta. Datorita naturii unice, se spune adesea ca parkour se incadreaza in propria sa categorie:"parkour e parkour". Terminologie: Primii termeni folositi la descrierea acestei metode de antrenament sunt l'art du deplacement si le parkours.
Termenul parkour, a fost definit de David Belle si prietenul sau Hubert Koundé. El deriva din parkours du combattant , metoda clasica a traseului cu obstacole din antrenamente militare propus de Georges Hébert. Koundé, care nu este insusi un traceur, a luat cuvantul parkours , a inlocuit "c-ul" cu un "k" sa sugereze agresivitate, si a inlaturat "s-ul" mut deoarece se impotrivea filozofiei parkour de eficientza.
Traceur este substantiv derivat de la verbul francez tracer, ce in mod normal inseamna "a trasa" sau a "desena" dar se traduce si de asemenea " a merge rapid".
Istorie :
1. Mostenirea lui Hébert : Inaintea Primului Razboi Mondial, fostul ofiter naval francez, Georges Hébert, a calatorit prin lume, iar in momentul vizitei din Africa, a fost impresionat de evoluția fizica si iscusinta triburilor indigene pe care le-a intalnit.
"Corpurile lor erau splendide, flexibile, sculptate, rezistente si totusi nu au avut alt profesor de gimnastica decat viata lor in natura."
In timp ce stationa in orasul Saint-Piere, Martinique, a avut loc o eruptie vulcanica pe data de 8 mai 1902, Georges Hébert a coordonat evacuarea si salvarea a 700 de oameni. Aceasta experienta a avut un urmare adânc asupra lui, si i-a intarit credinta ca abilitatile atletice trebuiesc combinate cu curaj si altruism. A dezvoltat aceasta idee in propriul sau motto:"fii intens pentru a fi util". Inspirat de triburile indigene, Georges Hébert a devenit instructor de educatie fizica la colegiul din Rheims in Franta. A inceput sa defineasca principiile propriului sistem de educatie fizica si sa creeze aparate si exercitii pentru a preda "metoda lui naturala" pe care a definito ca:
"Metodica progresiva si actiunea continua, de la copilarie la maturitate, ce are ca obiectiv, asigurarea dezvoltarii integrale a corpului, marirea rezistentei organismului, dobandirea de aptitudini asupra tuturor genurilor de exercitii normale si utilitati indispensabile (alergarea, saritul, cataratul, etc) , dezvoltarea energiei si toate fazele actiunii sau virilitatii, astfel ca toate achizitiile atat fizice cat si psihice sunt maiestrite intr-o idee dominanta de altruism".Georges Hébert a pus la cale o metoda naturala constand in 10 grupuri fundamentale, mersul, alergarea, sariturile, miscarile qatrupede, cataratul, echilibristica, aruncatul, ridicatul, auto-apararea, inotul, ce fac parte din 3 forte principale:
- Simtul energic: energie, vointa, curaj, calm si fermitate
- Simtul moral: binevointa, ajutorul, onoarea,si onestitatea
O caracteristica importanta a parkour-ului este eficientza. Practicantii se misca cat de repede pot dar si intr-o modalitate cat mai directa si cu un consum de energie minim. Aceasta caracteristica il deosebeste de o practica asemanatoare, anume free running, ce aplica o mai mare importanta pe libertatea de miscare, asa cum sunt acrobatiile. Eficienta include de asemenea evitarea accidentarilor, pe termen compact sau lung, fapt pentru care motto-ul neoficial al parkour este "a fi si a dura"
Traceurii sustin ca parkour influenteaza de asemenea procesul de gandire al individului marindu-i abilitatile de gandire critica ce ii permit acestuia sa depaseasca obstacolele fizice si mentale de zi cu zi.
Familia Belle: Raymond Belle s-a nascut in Vietnamul recunoscut ca Indochina Franceza, dar tatal lui a murit in primul Razboi Indochinez si Raimond a fost separat de mama sa in timpul divizarii Vietnamului in 1954. A fost luat de armata franceza in Da Lat si a primit o pregatire militara ce i-a modelat caracterul.
O data cu finalul bataliei de la Dien Bien Phu, Reymond a fost repatriat in Franta si si-a incheiat educatia militara in 1958. Desi antrenat sa ucida, el a ales sa salveze vieti. La varsta de 19 ani, fitness-ul sau unic si vointa i-au permis sa serveasca la Paris in regimentul de pompieri militari.
Cu abilitatile sale atletice, Reymond a realizat campionul la cataratul frangiei al regimentului si sa alaturat regimentului de elita, compusa din cei mai puternici si mai agili pompieri ai unitatii. Membri sai neinfricati erau chemati sa se ocupe doar de cele mai dificile si periculoase misiune de salvare.
Laudat pentru curajul si spiritul sau de sacrificiu personal, Raymond urma sa aiba un rol crucial in primele misiuni asistate de elicoptere ale Parisului. Numeroasele sale salvari si medalii i-au oferit o reputatie ca fiind un pompier exceptional si a inspirat noua generatie tanara, in aparte pe David Belle si pe Sebastian Foucan- amicul din copilarie a lui David.
Nascut in familia unui pompier, David a fost influentat de povesti de eroism. La varsta de 16 ani, David a parasit scoala pentru a se dedica dragostei fatza de libertate, actiune, si sa si dezvolte puterea si dexteritatea pentru ai folosi in viata, asa cum la sfatuit Raymond.
Raymond i-a prezentat fiului sau ,David, cursa cu obstacole si metoda naturala. David a participat la activitati ca arte martiale si gimnastica, si a incercat sa si aplice puterile atletice in scopuri practice.
3.Dezvoltarea in Lisses: Dupa ce s-a mutat in comuna Lisses, David Belle si-a continuat calatoria impreuna cu altii. Sebastian Foucan in Jump London a spus:" Si chiar tot orasul era acolo pentru noi, pentru parkour.Trebuie doar sa te uiti, trebuie doar sa gandesti, ca de pildă copii aceasta este "viziunea parkour". In 1997, David Belle, Sebastian Foucan, Yann Hnautra, Charles Perriere, Malik Diouf, Guylain N'Guba-Boyeke, Châu Belle-Dinh si William Belle au conceput grupul Yamakasi, a carui nume provine din limba Lingala din Congo, si inseamna spirit puternic, corp puternic, om puternic. Dupa show-ul muzical Notre Dame de Paris, David si Sebastian s-au despartit datorita neintelegerilor financiare si asupra definitiei l'art du deplacement, ce a rezultat in productia filmului Yamakasi in 2001 si a documentarului francez Generatia Yamakasi fara David Belle si Sebastian Foucan. Dea lungul anilor, ca niste practicanti dedicati si-au imbunatatit abilitatile, miscarile lor au crescut. Sariturile de pe o cladire pe alta si picajul de peste un etaj au devenit obisnuite in mass-media, lasand omenirea cu o privire negativa asupra parkour-ului. De fapt miscarile la nivelul solului sunt mult mai obisnuite decat orice alta miscare care implica acoperisuri, datorita accesibilitatii de a gasi locuri legale de a te catara intr-un mediu urban. Din suburbiile parisiene, parkour a devenit o activitate larg raspandita si practicata in afara Frantei.
Aceasta este o parte foarte importanta din art du deplacement, de care majoritatea oamenilor care nu practica n-au auzit si nu stiu nimic despre ea, desi conform spuselor celor din Yamakasi este o componenta integrata a artei. William Belle spunea:" De ce antrenez oameni? Cred ca este important sa rezervam si sa impartasim aceasta experienta practica. Nu ar necesită sa se piarda, trebuie sa ramana vie. Nu vreau doar sa am aceasta experienta si sa o scriu intr-o carte, astfel va muri. Vreau sa ramana vie, vreau ca oamenii sa o foloseasca, sa o traiasca si sa simta ce am simtit eu."
Un alt înfățișare al filosofiei este libertatea. Se spune adesea ca parkour poate fi practicat de oricine, oricand, peste tot in lume. Aceasta libertate l-a facut o forta culturala puternica in Europa, cu influentele sale raspandindu-se in lume. Châu Belle Dinh sustine mai mult filosofia parkour decat definitia lui. " L'art du déplacement este un tip de libertate,este un tip de exprimare, de a avea incredere in tine. Nu cred ca este o definitie clara pentru ea. Cand le-o explici oamenilor, spui da, ma catar, sar, ma misc continu. Este definitia dar nimeni nu o intelege. Ei trebuie sa vada lucruri; este o stare de spirit, cand ai incredere in tine, o energie. O cunoastere mai buna a trupului tau, sa fii capabil sa te misti, sa depasesti obstacole, in lumea reala, sau in lumea virtuala, o parte a vietii.Orice iti atinge constiintza, sufletul , corpul."
Este o adevarata parte a invatarii acestei acctivitati asa cum este si stapanirea miscarilor, iti ofera abilitatea sa " iti depasesti fricile si durerea si sa aplici acestea asupra vietii" asa cum trebuie sa fii capabil sa-ti controlezi mintea, cu scopul dea stapani arta parkour.
Andreas Kalteis, un traceur care nu are legatura cu Yamakasi, a sustinut in documentarul Parkour Journeys: " Pentru a intelege filosofia parkour iti trebuie ceva timp, deoarece trebuie sa te obisnuiesti cu ea mai intai. In timp ce trebuie sa incerci sa executi miscarile, nu o sati pese de filosofia sa. Dar cand vei fi capabil sa te misti in stilul tau, atunci incepi sa observi cum parkour iti transforma alte aspecte ale vietii, si incepi sa abordezi complicații cotidiene - de exemplu la slujba - in mod diferit, deoarece ai fost antrenat sa depasesti obstacole. Facerea spontana are loc diferit la persoane diferite; unii pricep mai devreme, altii mai tarziu. Nu poti spune precis cand are loc intelegerea adevarata a parkour-ului.. De obicei are loc atunci cand in loc sa spui." fac parkour" spui "traiesc pakour", deoarece filosofia sa a transformat viata mea, modul meu de a face totul."
|
|
|
|
|